Felul în care e înțeleasă actoria aici pleacă de la realitatea că, în viață, toți trăim diverse roluri și o facem, de cele mai multe ori, excepțional. Uneori suntem copilul care, indiferent de vârstă, încearcă să își mulțumească părinții; peste câteva ore suntem îndrăgostitul sau îndrăgostita; prietenul tulburat, părintele înțelegător, leader-ul nemulțumit, etc, etc.

Deși schimbăm atâtea roluri, de fiecare dată ne trăim rolul perfect, aproape de fiecare dată. Când nu suntem „actori buni”? Atunci când nu avem un OBIECTIV, sau nu avem MOTIVAȚIE, sau nu suntem PREGĂTIȚI. Când nu le avem pe acestea trei, sau când una din cele trei lipsește, ei bine, atunci nu mai „trăim”, atunci începem să „jucăm”. Și totul se sfârsește lamentabil. Aici, la Scoala de Actorie, nu „jucăm” niciodată.

 

 

Metoda de lucru de la Școala de Actorie se numește Metoda Rolului Trăit și este influențată de mai multe surse. Se inspiră din teoria lui Sanford Meisner cu privire la raportul actor/personaj, teoria interpretării a lui Michael Checkhov și actoria de film americană contemporană. Toate acestea au fost adaptate la lucrul cu oameni fără pregătire în actorie.

 

În Metoda Rolului Trăit s-a lucrat de la început și s-a dovedit metoda potrivită, căci, provoacă, pe lângă performanță actoricească, un serios proces de auto-evaluare si auto-cunoastere. Pe lângă acestea, pentru unii studenți ai Școalii de Actorie, această metodă a însemnat poarta de intrare în industria de film. Așa s-a întamplat cu Rafael Florea, interpretul rolului principal masculin din BOX (2015), regia Florin Șerban. Așa s-a întâmplat cu Irina Tufescu, interpretă în Hamlet (2022), regia Florin Șerban.